Banii de buzunar nu îi învață automat pe copii să economisească. Un studiu britanic a găsit chiar invers: banii primiți de la părinți au scăzut probabilitatea ca un copil să pună deoparte, iar banii câștigați din muncă au crescut-o. Copiii care economisesc devin însă mai des adulți care economisesc. Contează deci cum dați banii de buzunar.
Pe scurt
- Marea Britanie, 11–15 ani: banii de la părinți scad probabilitatea de a economisi; banii câștigați din muncă o cresc.
- Același studiu: a economisit în copilărie crește cu 12 puncte procentuale șansa de a economisi ca adult.
- Olanda: cei care au primit bani de buzunar spun, ca adulți, că se pricep mai bine la bani.
- Practic: bani de buzunar cu un plan (o parte pusă deoparte), plus ocazii mici de a câștiga bani.
Ce arată studiile
Marea Britanie. Sarah Brown și Karl Taylor au analizat date de panel britanice despre copii de 11–15 ani (Brown și Taylor, 2016). Au găsit trei lucruri:
- Banii de buzunar de la părinți au scăzut probabilitatea ca un copil să economisească.
- Banii câștigați din muncă cu jumătate de normă au crescut-o.
- A economisi în copilărie a crescut probabilitatea de a economisi ca adult cu 12 puncte procentuale, în estimarea cea mai prudentă.
Concluzia: banii primiți „de-a gata” nu formează automat obiceiul de a pune deoparte. Banii câștigați par să conteze altfel.
Olanda. Un studiu pe date olandeze a găsit că adulții care primiseră bani de buzunar în copilărie își evaluau cunoștințele financiare ca fiind mai bune (Fornero, Rossi și Sansone, GFLEC). Măsura e însă o autoevaluare, nu un test.
Ce nu știm
- Studiile sunt mai ales observaționale. Ele arată legături, nu dovedesc cauza. Familiile care dau bani de buzunar pot diferi și în alte privințe.
- Nu există o sumă „corectă”. Studiile nu spun cât să dați la ce vârstă.
- Țările diferă. Nu avem studii similare pentru România.
Cum le dați ca să fie o lecție
Pe baza studiilor de mai sus, dar și a bunului-simț, câteva reguli:
- Sumă fixă, zi fixă. Copilul știe cât primește și când, ca să poată planifica.
- O parte merge deoparte de la început. De exemplu, folosiți pușculița în trei: cheltuiesc, economisesc, dăruiesc.
- Ocazii mici de a câștiga. Separat de banii de buzunar, plătiți o treabă ocazională în plus, potrivită vârstei: spălatul mașinii, ajutorul la o curățenie mare. Datele britanice sugerează că banii câștigați încurajează economisirea.
- Fără „avansuri”. Dacă banii s-au terminat, așteaptă până la ziua următoare de plată. Lecția valorează mai mult decât suma.
- Treburile obișnuite ale casei nu se plătesc. Strânsul jucăriilor sau al mesei e parte din viața în familie.
Ce sumă și de la ce vârstă
Studiile nu dau o rețetă. Mulți părinți încep pe la 6–8 ani, când copilul numără și poate aștepta câteva săptămâni pentru un scop. O regulă simplă: suma trebuie să fie suficient de mică încât o greșeală să nu conteze, dar destul de mare încât copilul să poată strânge pentru ceva dorit în 3–4 săptămâni.
Legătura cu zestrea copilului
Banii de buzunar sunt pentru acum și pentru scopurile mici. Zestrea e pentru 18 ani. Puteți lega cele două: când borcanul „Economisesc” trece de o sumă stabilită, o parte merge în contul Junior Centenar al copilului. Statul adaugă 600 lei pentru fiecare an în care se depun cel puțin 1.200 lei.
Ce puteți face săptămâna asta
- Hotărâți o sumă și o zi fixă pentru banii de buzunar și spuneți-le copilului.
- Găsiți o treabă ocazională, plătită separat, potrivită vârstei lui.
- Stabiliți împreună ce parte din bani merge deoparte de la început.
Am citat rezumatele studiilor; rezultatele sunt în mare parte observaționale și nu dovedesc cauza. Articol informativ.
