Economia clasei: ghid pentru profesori și after-school (cu fișă)

Economia clasei e un joc în care fiecare copil are o slujbă, primește salariu în jetoane, plătește o mică chirie și decide singur dacă cumpără sau economisește. Durează 4–6 săptămâni și se potrivește mai ales claselor III–VI și grupelor de after-school. Mai jos sunt pașii și o fișă gratuită de printat.

Descarcă fișa „Economia clasei” (PDF, o pagină)

De ce un joc, nu o lecție

O meta-analiză a 37 de studii despre educația financiară în școli a găsit un efect mare asupra cunoștințelor elevilor și unul mic asupra comportamentului (Kaiser și Menkhoff, 2020). Ca să schimbe obiceiuri, copiii trebuie să ia decizii repetate, cu consecințe mici și reale.

Programul gratuit My Classroom Economy face exact asta: elevii au slujbe și salariu, plătesc chirie pentru bancă și cumpără de la magazinul clasei. O evaluare finanțată de Trezoreria SUA, la clasele 3–5, a găsit câștiguri constante în abilitățile financiare ale elevilor (rezumatul evaluării). Ghidul de mai jos e o adaptare simplificată pentru clasele și after-school-urile din România.

Cum pregătiți jocul

1. Alegeți 6–10 slujbe potrivite clasei: bancherul, bibliotecarul, grădinarul, responsabilul cu materialele, vânzătorul. Fiecare are un salariu săptămânal în jetoane, de exemplu 10–12.
2. Stabiliți o cheltuială fixă: „chiria” băncii, de exemplu 5 jetoane pe săptămână. Copiii învață că o parte din venit e deja dată înainte de cumpărături.
3. Pregătiți magazinul clasei, deschis o dată pe săptămână: obiecte mici sau privilegii, de exemplu să aleagă jocul de la finalul zilei. Privilegiile nu costă bani și sunt foarte dorite.
4. Printați fișa pentru fiecare copil: carnetul de bani se completează săptămânal.
5. Anunțați părinții, pe scurt, că urmează un joc despre bani, fără bani reali.

Cum se desfășoară

• Săptămâna 1: copiii aplică pentru slujbe, cu o propoziție despre de ce ar fi buni la ea. Toți primesc o slujbă.
• În fiecare săptămână, în aceeași zi, copiii primesc salariul, plătesc chiria și notează în carnet.
• Vineri, magazinul: cumpără cine vrea. Cine nu cumpără, economisește.
• Bonusul de răbdare: cine păstrează cel puțin 20 de jetoane în „banca clasei” patru săptămâni la rând primește încă 10. E legătura directă cu prima de stat din Junior Centenar: statul adaugă 600 lei celor care pun deoparte cel puțin 1.200 lei pe an.
• Ultima săptămână: o discuție scurtă. Cine a economisit și pentru ce? Ce a fost greu? Ce ar face altfel?

Reguli care țin jocul corect

• Fără clasamente publice. Nu afișați cine are cele mai multe jetoane. Fiecare copil își vede doar carnetul lui.
• Fără pedepse în jetoane pentru comportament. Jocul e despre bani, nu despre disciplină. Programele care afișează public puncte de comportament sunt criticate tocmai pentru presiunea pe copii (The Conversation).
• Toți au o slujbă și același salariu de bază. Diferențele vin din decizii, nu din noroc.
• Fără bani reali. Jetoanele rămân în clasă.

Pentru after-school

În after-school, copiii sunt zilnic împreună, deci jocul merge chiar mai bine. Puteți lega slujbele de rutina zilei: cine împarte gustarea, cine verifică temele colegilor mai mici, cine ordonează jocurile. O dată pe săptămână, magazinul poate fi la finalul zilei, când vin părinții.

Fișa se potrivește și cu ora săptămânală de educație financiară pe care o propunem pentru after-school-uri. Pentru copiii mai mici, de 5–8 ani, folosiți pușculița în trei.

Ce puteți face săptămâna asta

• Descărcați fișa și alegeți slujbele potrivite clasei voastre.
• Pregătiți trei-patru privilegii pentru magazin: nu costă nimic și sunt cele mai dorite.
• Stabiliți ziua de salariu și scrieți-o pe tablă.

Fișa e gratuită și poate fi printată și folosită liber în clasă. Este o adaptare independentă, inspirată de programul My Classroom Economy; nu este afiliată acestuia.